Romeo și Julieta – Serghei Prokofiev

Balet în trei acte

Muzica de Serghei Prokofiev (1891 – 1953)

Libretul de Leonid Lavrovski, Serghei Prokofiev şi Serghei Radlov, după tragedia cu acelaşi titlu de William Shakespeare.

Prima audiție a avut loc la Brno, în Cehoslovacia, la 11 decembrie 1938.

La Opera din Iași, premiera baletului Romeo și Julieta a avut loc în anul 2022, în regia și coregrafia Cristinei Todi. Scenografia a fost realizată de Nic Ularu (SUA).

Acțiunea se petrece în oraşele Verona şi Mantua în veacul al XVI-lea.

Prolog:

Aicea în Verona-ncântătoare

A două neamuri mândrie vechea ură

A izbucnit din nou, prin certuri care

Să scurgă sânge mult de frați făcură

Din cele două case-nduşmănite

Ies doi îndrăgostiți loviți de soartă

Şi vrajba cu nenorociri cumplite

Sfârşeşte prin a tinerilor moarte.

Iubirea lor cu soartă-ngrozitoare,

Și ura ce nu poate a fi-mpăcată

Decât cu moartea scumpelor odoare

Pe scenă două ceasuri vi se-arată…

Actul I

Tabloul 1. O piață în Verona. De o parte și de alta a pieței, casele familiilor Montague şi Capulet, de decenii vrăjmaşe.

Romeo cutreieră solitar străzile oraşului… În zori, încep obişnuitele certuri între servitorii celor două familii… În curând apar şi stăpânii, care-şi încrucișează spadele. Mulțimea se adună în piață. Apare şi Principele Veronei. El anunță pe toți că va pedepsi cu moartea pe oricine va mai îndrăzni să iasă înarmat pe străzile orașului…

Tabloul 2. Camera Julietei… Julieta se joacă şi cântă. Mama îi vorbeşte despre anii ei, despre adolescență, despre necesitatea de a se gândi la căsătorie.

O anunţă, de asemenea, despre balul familiei la care a fost invitat și Paris, pretendentul la mâna ei…

Tabloul 3. Palatul Capuleților. Sosesc oaspeți la bal… Un grup de băieţi şi fete, printre care Mercutio, Benvolio.

Tabloul 4. Oaspeții admiră dansul Julietei. Romeo, uimit de frumuseţea fetei, nu-şi poate ascunde admirația… Intrigată de privirile lui, Julieta îi scoate masca. Este cucerită de frumuseţea tânărului. Tybalt îl recunoaște pe Romeo. Vrea să-l atace… Bătrânul Capulet, dorind să evite scandalul, îl îndepărtează.

Apare Doica… Romeo se interesează de numele fetei…

Tabloul 5. Pe balconul camerei sale, Julieta se gândește la frumuseţea tânărului… În grădina Capuleților apare Romeo. Tinerii îşi mărturisesc dragostea…

Actul II

Tabloul 1. Zi de sărbătoare. În mijlocul mulțimii, Mercutio şi Benvolio sunt înconjurați de prieteni… Romeo trece cufundat în gânduri…

Doica se strecoară prin mulțime, aducând lui Romeo o scrisoare de la Julieta.

Tabloul 2. Chilia bătrânului Lorenzo. Romeo vine să-l roage pe Lorenzo să oficieze căsătoria sa cu Julieta. Bătrânul călugăr, dorind să împace vechile familii, consimte…

Tabloul 3. Poarta oraşului. Mulțimea continuă să petreacă. Mercutio îl întărâtă pe Tybalt. Romeo este întâmpinat cu insulte. Mercutio îl provoacă la luptă pe Tybalt. Romeo încearcă zadarnic să oprească lupta. Mercutio este rănit… Văzându-şi prietenul murind, Romeo îl atacă pe Tybalt, Tybalt cade ucis. Principele ordonă exilarea pe viață a lui Romeo.

Actul III

Tabloul 1. Camera Julietei în zorii zilei următoare… Cei doi îndrăgostiți se despart cu greu. După plecarea lui Romeo, părinții Julietei vin împreună cu pajul lui Paris, care aduce darurile stăpânului său… Nimic nu o poate face pe Julieta să consimtă căsătoria… Disperată, Julieta îşi caută refugiul la Lorenzo.

Tabloul 2. Julieta vine în chilia lui Lorenzo. Călugărul îi oferă un mijloc de scăpare… Îi va da o licoare care o va adormi, dând impresia că este moartă, şi astfel va fi dusă în cavoul familiei… Lorenzo îl va anunța atunci pe Romeo, aflat în Mantua, s-o ducă cu el în afara oraşului…

Tabloul 3. Julieta consimte în faţa părinților la căsătoria cu Paris… Bea licoarea… Dimineaţa este găsită moartă…

Tabloul 4. Romeo hoinăreşte pe străzile oraşului Mantua. Servitorul lui Romeo, luându-i-o înaintea trimisului lui Lorenzo, îi aduce stăpânului vestea morții Julietei. Romeo fuge spre Verona.

Tabloul 5. S-a încheiat ceremonia înmormântării Julietei. Apare Romeo, care îşi curmă viața alături de iubita sa. Julieta se trezeşte din somnul ei şi, zărind trupul neînsufleţit al lui Romeo, fără ezitare se sinucide… Copleșiți de durere, bătrânii Capulet şi Montague îşi întind mâinile peste cadavrele copiilor lor.

Argument regizoral

Fără interogații legate de existența unei întâmplări reale sau imaginare, milioane de turişti urcă și astăzi într-un balcon cochet al unei case din Verona să lipească pe zidurile din cărămidă sfărâmicioasă scrisori și declarații de dragoste care se doresc a fi nemuritoare. Deși personajele sunt fictive (destinul tragic al îndrăgostiților veronezi trece testul timpului încă din anul 1595, când William Shakespeare aduce la lumină propria versiune a poemului narativ „Istoria tragică a lui Romeus și Julieta” – 1562 – semnat de poetul Arthur Brooke, poem inspirat la rândul său de povestirea italianului Matteo Bandello), ne place să credem în poveşti.

Chiar dacă memoria colectivă a deturnat sensul dramei shakespeariene într-o telenovelă siropoasă, realitatea este că doar conflictul dintre cele două familii conduce firul narator al evenimentelor. Răzbunări, trădări, dueluri, condimentează în fapt o poveste solară despre o iubire idealizată.

Premisa de la care se declanșează ideea spectaculară a îndrăgostiţilor veronezi este foarte ofertantă, iar filtrarea poveștii din perspectiva călugărului Lorenzo rămâne fidelă canonului impus de scrierea dramaturgică de la început până la tragismul finalului, unde senzația de lumină pătrunde în sufletul spectatorului.

Arcul coerent al acţiunii construit organic pe întreaga reprezentație ne prezintă o frântură dintr-o dramă socială, iar emoțiile, curajul, umorul și amorul pigmentează tragicul iubirilor și relevă relația dintre spirit și trup. Măreția legământului unirii, elanul tinereții cu efervescența și intensitatea trăirilor sale, contratimpul ontic, temporal și nu în ultimul rând, accidental, cauzat de intensitatea trăirilor adolescentine creează un spațiu care este accentuat de trimiterile spre operele nemuritoare ale lui Michelangelo Buonarroti și induc ideea de transgresare în absolut a eului propriu prin contopirea în esența iubirii.

Cristina Todi