Interviu cu soprana Noemi Onucu

„Muzica mă conectează cu Creatorul ei. Iubesc să cred că este un dar divin pentru oameni”

* dialog cu Noemi Onucu, elevă la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”din Iași, unul dintre puținii tineri care au avut șansa unui debut pe scena Operei Naționale Române din Iași

A debutat pe scena Operei Naționale Române Iași, la Gala de deschidere a stagiunii 2022-2023. La doar 16 ani, Noemi Onucu, elevă la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”din Iași, promite mult. Vocea ei de soprană a fost apreciată de nume sonore ale muzicii. Am stat de vorbă cu Noemi Onucu despre muzică și despre pasiunea ei pentru cânt.

– De cât timp cânți, Noemi? Ce te-a atras la muzică?

– Activitatea mea muzicală a început în copilărie. Făceam parte din grupuri și coruri ale bisericii pe care o frecventam. Cu opera am luat contact la modul cel mai serios atunci când am dat admitere la Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă”, în clasa a IX-a. Nu eram convinsă că vreau să merg pe acest drum în continuare, ba chiar aveam de gând să mă orientez spre o altă profesie la finalul liceul.

– Și totuși a câștigat opera…

– Încetul cu încetul m-am îndrăgostit de operă, dar asta nu s-ar fi întâmplat dacă nu aș fi avut un profesor atât de pasionat, dedicat și iubitor de frumos. Este vorba de doamna profesor de canto Diana Neacșu, pentru care am toată admirația și căreia îi mulțumesc din inimă că mi-a deschis ochii spre o lume magică.

– Vocea ta a fost apreciată, ai câștigat multe premii în scurt timp.

–  De-a lungul celor doi ani de liceu (a IX-a și a X-a) am avut performanțe considerabile în multe concursuri. Au fost multe premii întâi, speciale și de excelență, alături de Marele Premiu la Concursul Internațional de Interpretare „Emanuel Elenescu” (Piatra Neamț, 3 iunie 2022) și Marele Premiu la Concursul Național de Interpretare „Elena Botez” (Piatra Neamț, 9-10 iunie 2022). De altfel, participarea la cea din urmă competiție mi-a adus și invitația de a cânta în deschiderea stagiunii Operei. Din juriul concursului a făcut parte și managerul ONRI, Andrei Fermeșanu, iar viitorul meu a fost decis. Îmi place să spun că am fost înconjurată de oamenii potriviți la timpul potrivit! Încrederea și deschiderea de care domnul Andrei Fermeșanu a dat dovadă au fost într-adevăr impactante și demne de toată admirația.

– Ai debutat pe scena Operei din Iași cu o arie de suflet.

– Repertoriul nu l-am ales singură, ci am fost îndrumată cu precauție de către oameni de încredere. Este vorba de aria „Caro nome” din opera „Rigoletto” de Giuseppe Verdi. Mă identific ușor cu personajul Gilda încă din momentul în care am văzut pentru prima dată această reprezentație. Am simțit ca un privilegiu faptul că am putut cânta această lucrare. Muzica pentru mine a devenit, dincolo de o partitura studiată, un refugiu. Pe zi ce trece, crește în mine dorința arzătoare de a o descoperi mai mult, de a cunoaște, de a mă adânci în ceea ce cânt și în ceea ce ascult.

– Ce simți atunci când cânți?

– Muzica mă conectează cu Creatorul ei. Iubesc să cred că este un dar divin pentru noi, oamenii, și cu acest gând în minte pornesc de câte ori cânt. Nu-mi pot imagina cum sau unde voi fi peste ani, însă am încredințarea că oamenii de care am cea mai mare nevoie, de care depind acum, vor fi și atunci lângă mine. Familia mă susține mai mult decât oricine și știu că o va face cu dedicare și în viitor. O consider și pe doamna profesor Neacșu ca fiind parte din familie. Am o profundă recunoștință pentru toți care îmi sunt acum alături. Când știu că Tatăl Ceresc este lângă mine, nu am nicio teamă că lucrurile nu vor merge așa cum trebuie. Toate sunt rânduite să existe la vremea lor, iar drumul meu este sigur. Va trebui să merg hotărâtă spre țintă, bucurându-mă de frumoasele taine ale muzicii.

A consemnat Maura ANGHEL