Prezentare

Opera Națională Română din Iași este o instituție publică de cultură care funcționează în subordinea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (în temeiul Hotărârii nr. 90 din 10 februarie 2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național). Organizarea și funcționarea acesteia se face conform prevederilor Ordonanței nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, cu modificările și completările ulterioare. Finanțarea instituției se realizează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național.
În urma unui concurs de proiecte organizat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național în anul 2011, regizorul Beatrice Rancea a obținut funcția de manager a Operei Naționale Române din Iași pentru o perioadă de patru ani.
Alături de Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Iași, Opera își desfășoară activitatea în inima Iașului, într-unul dintre cele mai frumoase teatre din țară – monument istoric, datând de la finalul secolului al XIX-lea. Foierul și sala de spectacole sunt decorate cu creații artistice maiestuoase, unice în România. În luna mai a anului 2006, sediul Operei a intrat într-un proces complex de consolidare și restaurare. Situația de a nu mai dispune de o scenă proprie și nici de spații adecvate pentru repetiții și studiu a impus adoptarea unor soluții alternative pentru continuarea activității artistice. Repertoriul și programul au fost adaptate la noile spații disponibile: sala Casei de Cultură a Studenților, sala Ateneului Tătărași și sala „Ion Baciu” a Filarmonicii „Moldova”, pentru concerte.
Stagiunea Operei Naționale Romane din Iași se desfășoară pe o perioadă de nouă luni, cu o vacanță estivală de două luni. Sala deține un număr de 740 de locuri (390 în stal, 108 la loja și 242 la balcon).
În prezent Opera Națională Română din Iași are 259 de angajați, dintre care 23 de soliști vocali, 28 de balerini și 60 de artiști lirici și coriști. Orchestra este copusă din 55 de instrumentiști, putând susține un repertoriu diferit stilistic, de la muzica preclasică până la cea contemporană, de la genul de operă la cel vocal-simfonic. Artiștii Operei Naționale Române din Iași sunt absolvenți ai Academiilor de Arte și Universităților de Muzică din Iași, București și Cluj-Napoca, fiind printre cele mai tinere colective din tară.
Opera Națională Română din Iași își desfășoară activitatea, alături de  Teatrul Național „Vasile Alecsandri”, într-unul dintre cele mai frumoase și mai vechi teatre din țară.
Clădirea, monument istoric, a fost construită între anii 1894-1896 pe locul vechii primării. Lucrările au revenit celebrilor arhitecții vienezi Ferdinand Fellner și Hermann Helmer, renumiți la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea pentru edificiile culturale ridicate în numeroase țări din Europa (Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Ungaria, Slovacia, Ucraina, Cehia, Polonia, Elveția) și în mai multe orașe din țara noastră (la Timișoara, Iași, după care la Cluj, Oradea și Timișoara).
Construit în stil baroc, cu elemente de roccoco, teatrul adăpostește o Sală Mare de 750 de locuri, cu loje și balcoane minuțios decorate. Plafonul a fost decorat de artistul vienez Alexander Goltz, reprezentând alegorii paradisiace, cu nimfe și îngeri care prind viață în culori pastelate. Aceeași mână a realizat și ornamentele cortinei de fier, trasă la finalul fiecărui spectacol pentru a proteja scena de amenințarea unui incendiu. În sală poate fi văzută și stema celor patru provincii române reunite – deasupra fosei orchestrei, precum și stema regală, din care vizibil a rămas numai sceptrul, celelalte elemente fiind îndepărtate după abdicarea Regelui Mihai în 1947. Cortina principală a fost pictată de artistul vienez Maximilian Lenz și finalizată de unul dintre discipolii săi în 1896. În centrul ei se poate vedea o alegorie a vieții, cu cele trei vârste, iar în partea dreaptă Unirea Principatelor Române – Moldova, Transilvania și Țara Românească – este reprezentată simbolic. Sala este luminată de 1418 lămpi electrice și de un candelabru din cristal de Veneția cu 109 becuri.
Interesant este faptul că uzina electrică, inaugurată odată cu noua clădire, a marcat și începutul iluminatului electric la Iași- de la ea se alimentau cele 12 lămpi cu arc voltaic care luminau în acea perioadă Piața Teatrului.
Clădirea se află momentan într-un proces complex de consolidare și restaurare, început în anul 2006. La sfârșitul anului 2012 lucrările se vor apropia de final, iar publicul și vizitatorii vor putea din nou să admire interiorul recondiționat și readus la gloria de odinioară.