RIGOLETTO – Giuseppe Verdi

Rigoletto

Compozitor Giuseppe Verdi (1813-1901)

Operă în trei acte (1851)
Libret de Francesco Maria Piave după „Regele petrece” („Le roi s’amuse”) de Victor Hugo

Premiera mondială 11 martie 1851, Teatro La Fenice din Veneţia

Spectacol interpretat în limba italiană, supratitrat în limba română

 

SINOPSIS

 

Actul I

 

Tabloul I

Ducele de Mantua petrece, povestindu-și aventurile, în timp ce bufonul său, Rigoletto, își bate joc de soții înșelați. La intrarea lui Monterone, care îl acuză pe Duce de a-i fi sedus fiica, Rigoletto cere permisiunea de a-i răspunde. Vorbele sale batjocoritoare atrag blestemul bătrânului părinte. Curtenii, aflând că Rigoletto frecventează în taină o tânără, hotărăsc să-i joace o farsă, răpindu-i amanta.

 

Tabloul II

Rigoletto își păzește taina, meditând asupra destinului de bufon. El nu bănuiește că fiica sa, Gilda (pe care o ține ascunsă) l-a zărit pe Duce și că între cei doi s-a țesut o iubire tainică. Rămasă doar cu doica, Gilda îl întâlnește; cei doi tineri – fata și Ducele travestit în student sărac – schimbă cuvinte de iubire. Curtenii îl descoperă în întunericul străzii pe Rigoletto și, zăpăcindu-l, îl fac să-i ajute să o răpească pe Gilda. Prea târziu își va da seama că a participat la propria-i năpastă. Rigoletto simte apăsarea blestemului.

 

Actul II

 

Gilda a fost dusă în apartamentul Ducelui. Când vine Rigoletto toată lumea se preface că nu știe nimic. El spionează, caută să afle și izbucnește într-un târziu, cerându-și fiica înapoi. Gilda iese fugind din camera Ducelui și, printre lacrimi, îi povestește cele întâmplate. Rigoletto jură răzbunare și se gândește la ajutorul pe care i-l poate da spadasinul Sparafucile, întâlnit noaptea pe străzile din Mantua.

 

Actul III

 

Ducele de Mantua este atras de Maddalena, sora lui Sparafucile, într-un han deocheat, pentru a fi ucis. Înduplecat în ultima clipă de sora sa, care îl place pe tânăr, Sparafucile îl va lovi de moarte pe oricare alt călător. Gilda și tatăl ei au urmărit scena din han. Fata se reîntoarce singură și bate la ușă; cuțitul o lovește. Rigoletto, dorind să-și savureze răzbunarea, deschide sacul în care a fost pus cel înjunghiat și își descoperă propriul copil. Blestemul lui Monterone l-a ajuns pe cel nevinovat: bufonul.

 

(după Grigore Constantinescu, Splendorile operei dicționar de teatru liric, ediția a III-a revizuită și adăugită, Ed. Didactică și Pedagogică, 2008)