Prezentare

Înființată în 1956, Opera Națională Română din Iași este o instituție publică de cultură care funcționează în subordinea Ministerului Culturii și Identităţii Naţionale. Finanțarea instituției se realizează din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.

Activitatea artistică a Operei Naționale Romane din Iași se desfășoară pe stagiuni, care au în general o perioadă de zece luni. Opera își desfăşoară activitatea împreună cu Teatrul Naţional Iaşi într-unul dintre cele mai frumoase teatre din țară, monument istoric, datând de la finalul secolului al XIX-lea.

1833 – primul spectacol de Operă din Iaşi

La fel ca în celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, genul de operă a pătruns în România şi implicit în Iaşi odată cu trupele străine itinerante, în special cele italiene, franceze şi germane. Documentele scrise atestă vizita acestor trupe în Bucureşti începând cu anul 1821.
În Iaşi, primul spectacol de operă a fost „La Dame blanche” de François Adrien Boieldieu, montat în 1833 la Teatrul de Varietăţi din Copou de către trupa franceză a fraţilor Foureaux, avându-l la pupitru pe şeful muzicii militare ieşene, Joseph Herfner.
În 1836 se înfiinţează la Iaşi Conservatorul Filarmonic Dramatic, în care se preda muzică vocală şi declamaţia în limba română. Coordonator era Gheorghe Asachi, iar printre membri se numărau vornicul Ştefan Catargiu, Vasile Alecsandri – tatăl, tenorul Paul Cervatti şi actorul Matei Millo.

În 1838, pe 20 februarie, elevii clasei de canto a Conservatorului au interpretat, pentru prima dată în limba română, opera „Norma” de Vicenzo Bellini. Dar, pentru că logofătul Catargiu suspendă subvenţia promisă, de 200 de galbeni, activitatea Conservatorului se stopează în acelaşi an. Stagiunile de operă sunt susţinute de trupe în deplasare: trupa Fourreaux (care în 1840 realizează prima stagiune de opera la Iaşi) şi trupa Frisch din Cernăuţi.
În anul 1846, pe 1 decembrie, se inaugurează Teatrul cel Mare din Copou, care găzduia şi spectacole de operă, reprezentate de trupa „moldavă” şi orchestra condusă de Alexandru Flechtenmacher. Pe această scenă are loc premiera primei operete româneşti – Baba Hârca de Matei Millo şi muzica de Alexandru Flechtenmacher – în 1848.

Urmează o perioadă intens artistică: în anul 1866 apare prima trupă de balet, în cadrul companiei de operă a lui L Ademolo; în 1873 are loc la Iaşi premiera operei „Faust” de Charles Gounod; în anul 1874, Theodor Aslan creează prima trupă ieşeană de operete; au loc premierele ieşene ale operelor lui Verdi: Lombarzii, Rigoletto, Nabucco, Ernani. Începând cu ultima treime a secolului al XIX-lea, vodevilul, gen cultivat cu precădere de artiştii români – o combinaţie între comedie (satiră) şi muzică (cântece şi dansuri), începe să atragă un public din ce în ce mai numeros, punând în dificultate spectacolele străinilor.

 

1877 – Operetă la Iaşi

În anul izbucnirii Războiului de Independenţă (1877), la Iaşi se joacă două operete româneşti, semnate de Ioan Andrei Wachmann şi Eduard Caudella.
În anul 1880 se înfiinţează Societatea Muzicală, de către compozitorul ieşean Eduard Caudella, Gheorghe Bengescu-Dabija şi Teodor Aslan, sub preşedinţia lui Nicolae Şuţu, cu scopul de a promova muzică dramatică, dar şi înfiinţarea unui teatru liric permanent la Iaşi. Prima opera comică românească se joacă în acelaşi an – „Olteanca” sau ”Urechile bărbatului în dar de nuntă”, compusă de Eduard Caudella şi Gustav Otremba, pe un libret de Gheorghe Bengescu-Dabija. La sfârşitul secolului, aceluiaşi creator moldovean, Eduard Caudella, i se va cânta creaţia „Petru Rareş” – prima operă în adevăratul sens al cuvântului din istoria muzicii româneşti.
Un an mai târziu, în 1881, Teatrul Naţional îşi întemeiază propria Companie Lirică, pe lângă Societatea Dramatică, care însă a funcţionat numai o stagiune. Compania era formată din: directorul Conservatorului, Constantin Gros, concert-maestru Eduard Caudella, maestru de cor Gavriil Musicescu, iar dintre solişti făceau parte Teodor Aslan şi Giovanni Dimitrescu.
Spre sfârşitul deceniului al nouălea vin la Iaşi şi trupe româneşti, care prezintă spectacole de operă. De asemenea, trupele străine aduc noi titluri: trupa Perlov prezintă creaţii ruseşti – Demonul de Anton Rubinstein, Evgheni Oneghin de Piotr Ilici Ceaikovski, Viaţă pentru ţar de Mihail Ivanovici Glinka; trupa germană a lui Leo Bauer aduce la Iaşi, în 1894, primele opere wagneriene – Tannhäuser, Lohengrin, Maeştrii cântăreţi din Nürnberg; o companie italiană prezintă în premieră operele Otello de Giuseppe Verdi, Cavalleria rusticana de Pietro Mascagni, Pagliacci de Ruggero Leoncavallo; o trupă franceză prezintă Mignon de Thomas Ambroise şi Mireille de Charles Gounod. În aceeaşi perioadă, în capitala Moldovei cântă cei mai importanţi artişti lirici români, printre care: Hariclea Darclée, Elena Teodorini, Carlota Leria, Margareta Iamandi, Giovanni Dimitrescu.

 

Societatea Română de Operă

La 1 decembrie 1896 s-a inaugurat actuală clădire a Teatrului Naţional, care va găzdui din acel moment toate spectacolele mai importante din oraş, inclusiv cele de operă.
În timpul Primului Război Mondial, Iaşul a cunoscut o intensă activitate artistică şi teatrală, cu scopuri de binefacere pentru cei veniţi de pe front, pentru răniţi şi pentru localnici. Mulţi dintre marii artişti români se aflau în acea perioada în capitala Moldovei: marele compozitor George Enescu – care susţinea concerte în faţa răniţilor din spitalele Iaşului şi din Moldova, Mărioara Ventura, Constantin I. Nottara, Iancu Brezeanu, Tony Bulandra, Romald Bulfinski, Ion Manolescu, Zaharia Bârsan, Ion Livescu, Ştefan Braborescu, Elvira Popescu, Maria Filotti, Maria Ciucurescu, Olimpia Bârsan, Tanti Cutava Barozzi şi alţii. Alexandru Mavrodi, directorul general al teatrelor, a susţinut intens festivalurile şi manifestările artiştilor din Iaşi, uneori chiar şi de două ori pe zi.
Astfel a apărut şi ideea înfiinţării unei opere la Iaşi. Teatru era, orchestra era – condusă fiind chiar de George Enescu, costume se găseau la Teatrul Naţional, corul se putea forma din ieşeni şi din refugiaţi, aşa că Umberto Passione, tenorul Vasile Rabega şi George Niculescu-Băsu au luat lucrul în serios. Noaptea se scriau ştimele pentru orchestră, iar ziua se repeta. Văzând determinarea artiştilor, Alexandru Mavrodi i-a reunit pe toţi şi a înfiinţat Societatea Română de Operă. Timp de doi ani s-au reprezentat la Iaşi spectacole de operă şi operetă precum ”Faust” de Charles Gounod, ”Povestirile lui Hoffmann” de Jacques Offenbach, ”La Traviata” şi „Ernani” de Giuseppe Verdi, „Madama Butterfly” de Giacomo Puccini, „Cavalleria rusticana” de Pietro Mascagni, „Pagliacci” de Ruggero Leoncavallo, „Mam’zelle Nitouche” de Hervé.

 

1941 – Prima ȋncercare de ȋnfiinţare a Operei Iaşi

În anii celui de-al Doilea Război Mondial a avut loc o încercare foarte aproape de a se concretiza în prima Opera ieşeană. În iarna 1941-1942 se hotărăşte înfiinţarea Operei Române a Moldovei, care urmă să funcţioneze prin colaborarea Conservatorului cu Teatrul Naţional. Printre iniţiatori s-au aflat compozitorul Alexandru Zirra, Vasile Rabega şi dirijorul Antonin Ciolan. S-a interpretat atunci „Boema” de Giacomo Puccini, „Bărbierul din Sevilla” de Gioachino Rossini (dirijor Antonin Ciolan) şi „Vagabonzii” de Karl Michael Ziehrer (dirijor Mircea Bârsan).

În anul 1944 are loc o nouă încercare de a constitui Opera Moldovei, când se va prezenta opera „La Traviata” de Giuseppe Verdi (sub conducerea lui Egizzio Massini).

În anul 1948 are loc o a treia încercare de înfiinţare a unui ansamblu liric permanent – atunci s-a cântat opera Lakmé de Léo Delibes, sub conducerea artistică a lui N. Broşteanu.

 

1 ianuarie 1956 – Înfiinţarea Operei Iaşi

Pe 1 ianuarie 1956, după toate aceste eforturi, se va înfiinţa Opera de Stat din Iaşi, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 2998 din 30.12.1955.
După o lungă perioadă de afirmare şi consolidare a teatrului liric în capitală Moldovei şi după mai multe încercări de recunoaştere oficială a acestor eforturi, în anul 1956 este inaugurată prima instituţie publică de operă din regiunea Moldovei – Opera de Stat din Iaşi, cea care în anul 2003 va deveni Opera Naţională Română din Iaşi (prin Hotărârea Guvernului nr. 742, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 493 din 8 iulie2003).
Prima stagiune a debutat în seara de 3 noiembrie 1956 cu spectacolul „Tosca” de Giacomo Puccini, sub bagheta dirijorului Radu Botez, regia artistică fiind semnată de Hero Lupescu, iar scenografia de Zoltan Gerzanich.
Primul director al Operei a fost muzicianul şi profesorul Ioan Goia, care a condus în perioada 1956-1965. De-a lungul anilor, acestuia i-au urmat personalităţi de seama ale vieţii muzicale româneşti: regizorul de operă George Zaharescu (1965-1969), dirijorul Ion Păvălache (1965-1974), regizorul Dimitrie Tăbăcaru (1974-1982), muzicologul şi compozitorul Constantin Dediu (1982-1991) şi dirijorul Corneliu Calistru (1991-2008). În perioada 2008-2011 conducerea Operei a fost asigurată de către directori interimari.
În urmă unui concurs de proiecte organizat de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional în anul 2011, regizorul Beatrice Rancea a obţinut funcţia de manager a Operei Naţionale Române din Iaşi. Din 2016, când Beatrice Rancea a devenit manager – director general interimar la Opera Naţională Bucureşti, manager interimar al Operei Naţionale Române Iaşi este Cosmin Marcovici.

 

Personalităţi

Evoluţia Operei Naţionale Române din Iaşi este legată de numele unor personalităţi artistice:

Radu Botez (1909-1980) – prim dirijor al instituţiei între anii 1956-1977, considerat unul dintre marii dirijori români de operă şi concerte simfonice, în ţară şi străinătate şi cadru didactic la Conservatorul din Iaşi.

Ion Iorgulescu – tenor liric-spint, a activat între 1956-1974. A excelat în roluri din: „Aida” – Giuseppe Verdi, ”Bal mascat” – Giuseppe Verdi, „Carmen” – Georges Bizet, „Boema” – Giacomo Puccini, „Tosca” – Giacomo Puccini, „Madama Butterfly” – Giacomo Puccini, „Otello” – Giuseppe Verdi.

Florica Mărieş – soprană-spinto, a activat între 1956-1975. În repertoriu: „Aida” -Giuseppe Verdi, „Tosca” – Giacomo Puccini, „Bal mascat” – Giuseppe Verdi, „Trubadurul” – Giuseppe Verdi.

Natalia Vronski-Gastel – prim balerină între 1956-1975. În repertoriu: „Giselle” – Adolphe Charles Adam, „Spărgătorul de nuci” – Piotr Ilici Ceaikovski, „Fântână din Bahcisarai” – Boris Asafiev etc.

Ion Baitanciuc – prim balerin între 1956-1977. A parcurs întreg repertoriul de balet.

Dimitrie Tăbăcaru (1929-1985) – regizor artistic 1956-1985, director al Operei în perioada 1974-1982. Lucrări de referinţă: „Manon Lescaut” – Giacomo Puccini, „Nunta lui Figaro” – Wolfgang Amadeus Mozart, „Alexandru Lăpuşneanu” – după un libret de Gheorghe Dimitriu, „Don Carlos” – Giuseppe Verdi, „Samson şi Dalila” – Giuseppe Verdi. A montat lucrări de operă în ţară şi străinătate; cadru didactic la Conservatorul din Iaşi.

Bella Balogh – coregraf, a activat între 1958-1977 şi 1980-1986. A realizat majoritatea lucrărilor de balet: „Fântână din Bahcisarai” – Boris Asafiev, „Călăreţul de aramă” – Reinhold Glier, Spărgătorul de nuci – Piotr Ilici Ceaikovski etc.

Mioara Cortez – soprană-spinto. A acvtivat în Operă din 1980. A interpretat cele mai importante roluri specifice: „Tosca” – Giacomo Puccini, „Boema” – Giacomo Puccini, „Aida” – Giuseppe Verdi, „Norma” – Giuseppe Verdi, „Bal mascat” – Giuseppe Verdi, „Trubadurul” – Giuseppe Verdi etc. A susţinut numeroase spectacole şi concerte, în ţară şi în străinătate. Cadru didactic al Conservatorului din Iaşi.

Corneliu Calistru – dirijor. A activat în cadrul Operei din 1965. În perioada 1991-2008 a fost director al Operei. Abordează întreg repertoriul de operă, operetă şi balet (Giacomo Puccini, Wolfgang Amadeus Mozart, Giuseppe Verdi, Charles Bizet, Pietro Mascagni, Rugierro Leoncavallo), are spectacole simfonice în ţară şi străinătate. Cadru didactic la Conservatorul din Iaşi.

Pe scenă lirică ieşeană au evoluat artişti cunoscuţi din România şi din străinătate: Artă Florescu, Nicolae Herlea, Eugenia Moldoveanu, Maria Slătinaru-Nistor, Viorica Cortez, Virginia Zeani, Nicola Rossi-Lemeni, Walter Monacchesi, Irina Arhipova, Todor Kostov, Viktor Tretiak etc.

Spectacolele au fost montate de maeştri ai regiei de operă: Hero Lupescu, Anghel Ionescu Arbore, Dimitrie Tăbăcaru, George Zaharescu, Marina Emandi Tiron, Anda Tăbăcaru-Hogea, Mihai Zaborila.

În pregătirea spectacolelor, regizorii artistici au colaborat cu scenografi şi pictori scenografi talentaţi. În ceea ce priveşte scenografia, la Opera din Iaşi au semnat: Zoltan Gerzanich, Hristofenia Cazacu, George Dorosenco, Nicolae Vericeanu, Gheorghe Codrea, Rodica Arghir, Cătălin I. Arbore, Adriana Urmuzescu, Marfa Axenti.

Înființarea Operei, în 1956, a condus și la înființarea orchestrei. La început, aceasta a beneficiat de aportul celor mai buni instrumentiști existenți în Iași, în special angajați ai Filarmonicii „Moldova”, după care s-a completat cu studenți și absolvenți ai Conservatorului „George Enescu”. Orchestra a fost pregătită și condusă de-a lungul timpului de dirijori precum: Radu Botez, Trăian Mihăilescu, Corneliu Calistru, Cornelia Voinea, Gheorghe Victor Dumănescu, Răsvan Cernat.

Tot în anul 1956 s-a înființat și corul Operei din Iași, ce abordează un repertoriu vast de operă și operetă, dar și vocal-simfonic. La conducerea corului, de-a lungul anilor, s-au aflat: Emil Chivu, Ion Pavalache, Anton Bișoc.

Baletul Operei din Iași s-a înființat un an mai târziu, în 1957. Cel care a consolidat colectivul, semnând regia și coregrafia a numeroase spectacole de prestigiu a fost coregraful Bella Ballogh. Pe parcurs, conducerea baletului a fost asigurata de Mihaela Atanasiu și Marius Zirra, iar după 1990 de Gheorghe și Carmen Stanciu.

Dintre coregrafii care au lucrat cu balerinii Operei din Iași se numără: Oleg Danovsky, Vasile Marcu, Ion Tugearu (Opera Națională București), Alexa Mezincescu, Mihai Babușka (Opera Națională București).

Între marile valori care au colaborat cu baletul Operei au fost: Iaroslav Seh, Irina Kolpakova, Vladimir Tihonov, Alexa Mezincescu, Iuliana Iliescu, Magdalena Popa, Gheorghe Cotovelea.

Primii balerini ai companiei de balet au fost: Pania M Ranja, Natalia Vronski, Virginia Ferescu, Ion Băitanciuc, Paul Robert, Ion Rusu, Laura Apetroaie, Carmen Stanciu, Gheorghe Stanciu, Ion Barbu.

La spectacolele ieșene au colaborat balerini ca Florica Stănescu, Corina Dumitrescu, Mihai Babușca, Delia și Călin Hanțiu, Ion Dumitrescu, Monica Cherecheș, Alina Herpacova, Aris Kolpocov.