Opera Națională Română Iași alături de Colegiul Național de Artă “Octav Băncilă” Iași, cu sprijinul Muzeului Literaturii Române Iași și Societății Culturale “Junimea 90″ vă invită sâmbătă, 19 mai, la evenimentul intitulat “Armonii Nocturne” – în cadrul programului Noaptea Europeană a Muzeelor.
Programul artistic organizat de O.N.R.I și Colegiul Național de Artă “Octav Băncilă” Iași va începe la ora 19.00. Din program fac parte:
- ora 19.00, la Muzeul “Vasile Pogor”, va avea loc un concert susținut de elevi ai Colegiului Național de Artă “Octav Băncilă” Iași, coordonați de prof. Andreea Guțan.
- ora 21.00, la Muzeul “Vasile Pogor”, va avea loc un concert susținut de formația Armonia Lucis
- ora 22.00, la Muzeul “Vasile Pogor”, soliștii O.N.R.I. – Mihaela Grăjdeanu, Diana Bucur, Ana Donose Marcovici, Adrian Ionescu, Relu Proca vor susține un recital acompaniați la pian de Simona Gâdei.
Noaptea Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi aflat deja la a opta ediţie. Evenimentul este patronat şi anul acesta de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM). Aproximativ 3.000 de muzee din Europa sărbătoresc anual evenimentul. În România peste o sută de muzee își așteaptă vizitatorii în nocturnă.

Opera Națională Română Iași vă invită la o Seară de muzică spaniolă și sud-americană în premieră duminică, de la ora 19.00, la Filarmonica de Stat “Moldova” Iași.
Dirijor – Gabriel Bebeșelea.
Interpretează orchestra și soliștii ONRI – Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată, Diana Bucur, Laura Magdalena Scripcaru, Elena Roșca, Cosmin Marcovici, Adrian Ionescu și Andrei Fermeșanu, Daniela Burlacu, Alice Todică, Cristina Grigoraș.
Pian, celestă – Adina Alupei.
“Dorim să oferim publicului șansa să descopere evoluția muzicii spaniole, iar mai apoi cea sud-americană. Tocmai de aceea firul roșu conducător este Carmen de G. Bizet, premiza muzicală de la care s-au dezvoltat mai apoi compozitorii de operă specific spaniolă – Zarzuela. De aici pasul următor este făcut peste ocean prin combinarea influențelor europene cu cele locale: samba, tango, salsa, etc. Dorim ca publicul să urmărească această evoluție chiar și din cursivitatea în care se va desfășura această seară de muzică spaniolă și sud americană.” Gabriel Bebeșelea
Prețul unui bilet este de 30 de lei/15 lei redus.

Vestimentația solistelor este oferită de Nanette.

Opera Națională Română Iași vă invită pentru prima dată la recitalul susținut de The Jassy Horn Sound, sâmbătă, 12 mai, de la ora 18,30, la Aula Bibliotecii Centrale Universitare “Mihai Eminescu” Iași.

The Jassy Horn Sound s-a înființat în ianuarie 2012 la inițiativa dirijorului Emil Ambrosă.
Grupul reunește corniști de la Universitatea de Arte “George Enescu” Iași, Colegiul de Arte “Octav Bancilă” Iași, Filarmonica de Stat “Moldova” Iași și angajați ai Operei Naționale Române Iași.
Marius Aftaragaci, Fabian Aftaragaci, Vlad Iordache, Lucian Sava, Claudiu Grigoraş, Cosmin Cobasa, Teodor Chirvasă, Paul Patraş, Romeo Popa șî Adrian Iftimie alături de invitații – soprana Cristina Grigoraș, soprana Lăcrămioara Maria Hrubaru Roată, baritonul Relu Proca, tenorul Andrei Fermeșanu și percuționiștii Theo Popescu și Constantin Stavrat – vă invită sâmbătă la un recital în premieră ce cuprinde lucrări muzicale precum:

1. Rondo din Concertul nr. 4 pentru corn şi orchestră, W. A. Mozart
2. Uvertura Bărbierul din Sevilla, Gioachino Rossini
3. Duet Susanna – Conte, Nunta lui Figaro, W. A. Mozart
Cristina Grigoraş – Relu Proca
4. Duet Don Giovanni – Zerlina, Don Giovanni, W. A. Mozart
Cristina Grigoraş – Relu Proca
5. Duet Norina – Ernesto, Don Pasquale, Gaetano Donizetti
Lăcrămioara Maria Hrubaru-Roată – Andrei Fermeşanu
6. Questa o quella (Duca), Rigoletto, Giuseppe Verdi
Andrei Fermeşanu
7. Les Filles de Cadix, Léo Delibes Cristina Grigoraş
8. Votre toast… (Escamillo), Carmen, Georges Bizet
Relu Proca
9. Der Hölle Rache kocht in meinem Herzen (Regina Nopţii),
Flautul fermecat, W. A. Mozart
Lăcrămioara Maria Hrubaru-Roată
10. Star Wars – Main title, Across the stars, Cantina Band
11. Piraţii din Caraibe

“Cornul francez are un sunet cald, cel mai apropiat de sunetul vocii umane și din acest motiv el poate fi asociat cu aproape orice instrument. Poate îndeplini cu succes rolul de acompaniator, de înlocuitor al altor instrumente. Prima lucrare, Rondo din Concertul nr.4 pentru corn și orchestră de W.A. Mozart ne duce cu gândul la o partidă de vânătoare din sec. al VIII-lea atunci când încă se folosea cornul natural. A doua lucrare, Uvertura din Bărbierul din Sevilla de G. Rossini va scoate în evidență posibilitățile de virtuozitate a instrumentului. Următoarele 7 lucrări (3 duete și 4 arii), vor arăta capacitatea de instrument acompaniator a unor piese de facturi diferite, iar în final vom audia muzică de film din celebrele Star Wars, Pirații din Caraibe ce vor fi însoțite de videoproiecții.” (Emil Ambrosă)

Prețul unui bilet este de 20 de lei/10 lei redus.

Programul cuprinde:

Czardas
Ice castles
Pantera roz
Por una Cabeza
Paganini
Oblivion
Tico tico
The swan
Schindler’s list
Khaiterma
Andy’s dance
Suita concertanta
Hora martisorului
Mocirita
Piesa de concert
Hora
Sarba de concert
Rapsodia

Etnophonica s-a înființat în primăvara anului 2011, la inițiativa lui Radu Cotoman și a lui Emerich Ghercă, din dorința artiștilor de a își extinde paleta de genuri muzicale abordate.
Radu Cotoman (vioară), Silviu Butnaru (clarinet), Paul Olteanu (violă), Emerich Ghercă (violoncel), Adrian Fântână (contrabas), Alin Filipescu (pian) interpretează într-un stil original muzică de film, clasică dar și muzică tradițională românească și internațională.
Invitați la recitalul de joi sunt Cătălin Simerea (flaut) și Alin Iațâc (percuție).
Deşi nu are niciun an de la înfiinţare, Etnophonica a susținut pînă acum numeroase concerte în țară precum și turnee în străinătate, bucurându-se de o apreciere deosebită din partea publicului.
Preţul unui bilet este de 20 de lei. Elevii, studenţii şi pensionarii beneficiază de 50% reducere.

„Prea des, caracterul arhaic al melosului românesc s-a interpretat ca fiind ‘învechit’, când de fapt, accentul trebuie pus pe sacralitatea codificată în astfel de producţii populare. Îndeosebi precreştine, tradiţiile româneşti ce punctează trecerile dintre anotimpuri, sunt purtătoarele unor tipare – mai precis arhetipuri, prin care generaţii după generaţii îşi transmit valorile fundamentale, atemporale.” (Alexandru Laurenţiu Cohal)

Grupul vocal-instrumental ARMONIA LUCIS este format din tineri muzicieni care şi-au desăvârşit educaţia de specialitate la Iaşi, Dragoş Mihai Cohal este absolvent în 2005 al secţiei dirijat – cor academic la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi. El este cel care a adunat în jurul său membrii grupului ARMONIA LUCIS, cu o componenţă care le permite să actualizeze sound-ul repertoriului românesc arhaic sau cult: colinde, cântece din repertoriul copiilor şi piese din creaţia corală a marilor noştri compozitori. ARMONIA LUCIS include pentru prima oară acest repertoriu coral românesc de o mare frumuseţe şi valoare, printre sursele muzicii etnice care s-a revărsat peste Europa şi a devenit o modă de peste trei decenii.

REPERTORIU

01. VASILE SPĂTĂRELU – „Doi Leroi, Ler Doamne”
(din lucrarea 3 colinde profane)
Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal

A “lerui”, în vechime, se pare că însemna a colinda – adică a duce din om în om, folosind incantaţia, logosul sacru al strămoşilor, prin strofe aparent simple, codificate mai ales prin elemente ale naturii şi ale muncii câmpului. Asemănătoare iordănitului (stropirii cu apă, simbol al fertilităţii şi mai târziu al botezului), leruitul este un obicei ce simbolizează transformarea apei din stadiul solid (îngheţat al iernii) către starea lichidă a acesteia, cea din care totul se naşte şi ce conţine de fapt toate manifestările cunoscute ale vieţii.
De ce apa? Pentru că dacii sărbătoreau Anul Nou atunci când gheaţa se topea iar apa fertiliza pământul, moment punctat de echinocţiul de primăvară, noul şi veşnicul început. Primele flori erau mărţişoarele izbîndei eternei reîntoarceri la mama pământ, care plină de bunătate se oferă ea însăşi omului. Prin extensie, primele flori ajutate de apă să răsară (floarea de măr îndeosebi) au fost, foarte probabil, printre cei mai cunoscuţi leri din refrenele magice ale începutului.

02. *** – „Vine, vine, primăvara”
Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal
Solist: Ştefan Gheorghe

Aceste versuri pentru copii de Smaranda Gheorghiu (1857 – 1944) au intrat în tradiţia muzicală a multor generaţii. Autoarea a condus un cenaclu pe vremea lui Eminescu, a colaborat la cele mai importante ziare şi reviste ale vremii, între care Convorbiri literare, Universul.

Nu întâmplător, textul se sprijină pe îmbinarea câtorva dintre elementele esenţiale natural-rustice ale venirii primăverii: verdele ierbii, cîntecul ciocârliei şi pitpalacului. Nimic nu e static, totul e în rapidă prefacere: iarba creşte, mieii zburdă etc. Textul aduce a incantaţie populară prin formularea concisă şi simplă. Singurul element uman admis este copilul, el însuşi fruct al noului început: “haideţi să-i vedem, copii!”

03. TUDOR JARDA – Soare strălucea
Ziua ca unitate de măsură a vieţii pe pămînt este cuprinsul dintre răsăritul şi apusul soarelui, repetat simbolic: „zîurel de ziuă” în acest colind solar, strălucitor. Sensul este comprimat într-un tablou schiţat in liniile sale esenţiale, ca o inscripţie sumară pe un perete: fructele din ramuri se încălzesc la soare, timpul trece ca vîntul ce suflă iar merele coapte în căldură şi lumină vor cădea ca să fie culese („Soarele lucele / Merele coacele”). Soarele – creatorul prim al vieţii, în cele mai îndepărtate tradiţii, conduce creatul pe către înţelegerea sensului vieţii: pom > rod > folos.
Fiinţa umană intervine nu numai pentru a muşca din mărul nutritiv dar mai ales pentru a gusta din mărul cunoaşterii. Căderea mărului e momentul împlinirii sale. Acel sens profund este acela al rodului ce s-a copt, care a împlinit menirea pentru care sămânţa sa a fost creată. Luna spectatoare închide ziua în urma soarelui însoţind cu lumina sa rece omul care meditează („Luna-n drum le sta / Şi mi-i întreba”) asupra sensului merelor căpătate. Asupra propriului sens.

04. ACHIM STOIA – „Cunună de viorele”
Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal
Adaptare text: Aida Şurubaru

Obiceiul cununii de viorele – flori ce ies în primăvara lui martie-aprilie – prevesteşte plinătatea celeilalte cununi, mai fecunde – cea cu spice, specifică secerişului. În onorarea figurii femeii tinere (deseori personificare a ogorului), se doreşte prefigurarea unei relaţii ritualice de generare a recoltei, în fond, a vieţii. Puterea sacră a femeii (tinere) îi permite numai ei să poarte, ca o regină magică, cununa (< lat. corona) cea plină de rod. Fata este frumoasă, de regulă frumuseţea feminină fiind asociată în tradiţia populară cu gradul ei de fertilitate.

Viorelele fragede din coroana tinerei fete, trimit la momentul când ea nu cunoaşte încă formula arhetipală a perpetuării vieţii. Descoperirea misterului dintre principiul feminin şi cel masculin încă nu a survenit; locul acestei întâlniri magice va fi la “fântână” şi la “izvor cu apă lină” (alte referiri acvatice ale fecundităţii).

Alegerea mirelui dintre cei trei juni face parte din schema încercărilor ritualice întâlnite des în basme, ce au rol de a mări preţul şi importanţa alegerii modului de a trăi. Autorul popular iniţiază tînăra fată în ale vieţii, descriind succint o paradigmă a femininului în ambele aspecte ale sale, amândouă esenţiale pentru rod: planul substanţial-material (“un mire cu oi multe”, “cu case avute”) şi planul emoţional-spiritual (“mi-oi lua spre cununie/ cin’ mi-o da inima mie”), după cunoaşterea amîndurora urmând să prevaleze alegerea planului inimii (“flori în suflet să răsară”).

05. GHEORGHE DUŢICĂ – „Lacul”
Versuri: Mihai Eminescu

Solist: Dragoş Mihai Cohal
După propriile mărturisiri, compozitorul a fost inspirat şi stimulat de muzicalitatea intrinsecă a versului eminescian, de varietatea şi complexitatea texturii afective: singurătate, visare, meditaţie, aşteptare, dor, speranţă, deziluzie… Lacul nu este altceva decât o oază de linişte, armonie şi adâncă reflecţie, o împăcare resemnată a sinelui eminescian cu limita şi finitudinea acestei lumi.

06. DRAGOŞ MIHAI COHAL – „Primăvară, te pogoară”
Versuri: George Topîrceanu
Solist: Dragoş Mihai Cohal

Versurile sunt scrise de Topîrceanu în perioada ieşeană (în vol. Balade vesele şi triste – 1920) şi au marca delicateţii cu care poetul se apropie de obicei de temele sale preferate. Cântăreţul păşeşte pe vîrfuri în scena Primăverii ce îl primeşte generos, ce îi răspunde aidoma cu fine mişcări, cu mărturisită sfială, niciodată potrivnică. Ea îi răsare treptat şi gingaş, se lasă descoperită cu bucurie. În faţa majestăţii primăverii, omul îşi descoperă şi el zîmbetul, exuberanţa, neîncetând să se mire de unde atâta frumuseţe (“Primăvară, din ce rai?”) dar şi de unde atâta perpetuu mister (“Primăvară, unde eşti?”).

07. SABIN PĂUTZA – „Velerim si veler Doamne”
(poem vocal pentru dublu cor mixt a cappella)
Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal

La fel ca la Doi Leroi, Ler Doamne, tradiţia strămoşilor traco-daci se împleteşte cu supra-stratul romanic şi creştin al Noului An pornit de Moşul cel nou în ianuarie, cu intervenţia divină exprimată ambiguu şi polivalent (“doamne”). Soarele, cel mai popular simbol al adoraţiei sacrului cunoscut de om, este primul ce apare în text (“mândrul soare”) ca să fie schimbat cu lăcaşul mistic al celor ce se roagă dumnezeului creştin (“ci era o mănăstire”). Prevalenţa elementului solar nu este întâmplătoare, luând în considerare că, în realitate, Noul An cosmic începe cu echinocţiul primăverii, ziua dintâi după care soarele va câştiga puţin câte puţin în faţa întunericului, ziua urmând să crească în pofida nopţii.

Este cunoscut faptul că cele mai vechi colinde menţionează cu precădere elemente de forţă ale primăverii (precum soarele), având în comun cu cele mai noi (din decembrie) dorinţa ca natura să reînvie şi viaţa să triumfe. Simbioza creştinismului strămoşesc cu credinţele precreştine e codificată paradoxal şi atemporal: în mănăstirea ce răsare în locul soarelui “şade (…) Moş Crăciun cu Moş Ajun” care aduc “tot ce e frumos şi bun”.

08. TUDOR JARDA – „Mă luai, luai”
Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal

Un text iniţiatic, de trecere, de la copilărie la maturitatea feminină, şi, în esenţă, cod al vieţii. În liniile sale esenţiale, viaţa (rurală) a străbunilor nu se deosebeşte cu nimic de lumea de azi: o fată ajunge la maturitatea fizică şi emoţională, o floare creşte în interiorul ei (“Şi-mi aflai… O floare din rai”), un flăcau o va culege. În viaţa tinerei fete au loc atît de multe schimbări… dar ea face, iată, atât de puţin caz. Spusele sale sunt abia schiţate: mă aflu în puterea vîrstei, un foc creşte în mine, în curând vom fi doi.
“Floarea de rai” este sexualitatea tinerei fete, strîns legată cu emoţionalitatea sa. E din rai, dar e “crescută pe plai”. În tabloul simbolic al momentului alcătuirii cununii/coroanei de spice, fata descoperă această “floare” (frumuseţe/forţă/mister) pe care o pune în sân (la nivelul inimii). Floarea cântă şi odată cu ea toată fiinţa fetei, iar odată cu fata toată natura (“munţii buciumară” – ‘tremurară’) intră în rezonanţă cu aceasta. Se polarizează principiul masculin, un tânăr (nu un oarecare: “din munte” adică plecat de-acasă, matur de-acum şi “cu oile multe” – vrednic şi bogat). Acesta o ia “de mînă” – act foarte sugestiv, însemnînd că o va conduce prin viaţa în care vor călători împreună. Tinerii merg “la maica”; nu ni se spune a cui maică, ceea ce implică de fapt uniunea în cununie, mama lui devenind şi a ei.
Titlul se referă la plecarea fetei de acasă în ritualul matrimonial. Tânăra foloseşte perfectul simplu (“luai”), evocând astfel evenimentul consacrat, ca pe o acţiune abia terminată. Principiul masculin este minor în text, figura tânărului cioban fiind definită doar de acţiune (“de mână mă prinsă / la maica mă dusă”) ce imprimă sens direcţional actului sacrificial al femininului.

09. ADRIAN POP – „Vine hulpe di la munte”

Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal
Despre acest text bilingv (româno-ucrainian) ştim încă prea puţin. Refrenul acestui cântec: “Stalni kupalni, / Cum e brana brana dobrana, / N-are ropce-asa sa haine rupte-n cot” este deocamdată traductibil numai cu riscul de a fi aproximativi. De importanţă mantrică în astfel de producţii, existenţa unui astfel de refren e dovada unei stabile coabitări între familii de etnie diversă din Maramureş, care nu cunosc graniţele lingvistice şi culturale.
Vulpea (precum lupul) se întrevede mai cu seamă în iernile aspre (“cu omăt pîn’ la jărunche” – ‘genunchi’), când, de foame, dă iama în curţi. Dar venirea ei aduce de regulă, vestea bună că vara va fi şi ea tot aşa de straşnică, că se vor face holde înalte şi recoltă bogată, astfel că multor fete le va veni rîndul la măritat. În dialogul cu animalul totemic omul întreabă: “Da’ ce veste, veste-aduci tu hu-hulpe?” – ‘vulpe’. Am numai veşti bune, răspunde glumeţ vulpea cea şireată: anul ce vine, cu primăvara ce vine, se vor cununa moşnegii cu fetele tinere, iar flăcăii vor lua neveste dintre babele bătrâne.
Faptul ieşit din comun, mai simplu spus astăzi excepţia ce confirmă existenţa regulei, este – în codificarea populară – acel eveniment exemplar ce marchează importanţa reconectării noastre la amintirea exemplelor consacrate. În cazul de faţă, vestea adusă de vulpe scurtcircuitează modelul cunoscut, cel firesc, al întovărăşirii tinereţii cu primăvara şi a bătrâneţii cu iarna. Dar este vorba doar despre o aparentă contradicţie. În realitate, este vorba despre însuşi momentul de trecere marcat de echinocţiul de primăvară, când noul nu este încă în mod clar diferenţiat de vechi, de iarnă. Iată că, în cazul de faţă, ceea ce este aparent anapoda este de fapt încifrarea acestei şanse a ‘întineririi’ vechiului întru primăvară, precum moşul ce se întovărăşeşte simbolic cu tânara fată (primăvara), respectiv precum babele (lui martie) se însoţesc, tot simbolic, cu aspectul solar-masculin, al noului anotimp.

10. CORNELIA TĂUTU – „Divertisment folcloric”
Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal

11. VASILE SPĂTĂRELU – „Floare albastră”
Versuri: Mihai Eminescu
Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal

Din matricea romantică a tânărului visător, axat mai mult în planul conştiinţei reci (“cufundat în stele”), femininul atrage spre realitatea covârşitoare, de o caldă materialitate, a pământului. Aici are loc tot ceea ce este însufleţit: izvoarele, trestiile, ochiul de pădure sunt una cu râsul amanţilor, cu mâna care netezeşte părul. Totul este la îndemînă, spune iubita (“Ah! ea spuse adevărul”), numai să accepţi să vezi câtă frumuseţe…

13. ALEXANDRU PAŞCANU – „Chindia”
Orchestraţie & adaptare: Dragoş Mihai Cohal

De o solaritate extremă, această ‘chindie’ triumfătoare se potriveşte deopotrivă primăverii şi verii, dacă reuşim să simţim în concertul exuberant al vocilor tinere, bucuria unei lungi zile de viaţă, trăită în deplinătatea energiei şi a entuziasmului începutului. Este sacră această bucurie nemărginită (fără nevoia exprimării în cuvinte), chiar ca aspect al sfârşitului unei zile de lumină, în tihna chindiei (după amiază, pe la apusul soarelui <turc. ikindi, Şeineanu) dacă suntem conectaţi la energia arhetipală a ‘eternului început’ în care, ca oameni ai timpurilor prezente, tânjim a ne căuta rădăcinile.

Comentarii de ALEXANDRU LAURENŢIU COHAL

www.ArmoniaLucis.tk

Prețul unui bilet este de 20 de lei/ 10 lei redus.

Cristina Grigoraş a absolvit cursurile Universităţii de Arte „G. Enescu” Iaşi, secţia Canto, promoţia 2004, clasa conf. univ. dr. Adriana Severin şi masterul aceleiaşi universităţi, Interpretare muzicală vocală – iunie 2006.
Din 2002 este angajată în corul Operei Ieşene, realizând cu succes numeroase roluri precum Zerlina – „Don Giovanni” de W. A. Mozart, Leila – „Pescuitorii de perle” de G. Bizet, Frasquita – „Carmen” de G. Bizet, Norina – „Don Pasquale” de G. Donizetti, Adina – „Elixirul dragostei” de G. Donizetti, ş.a.
De asemenea, soprana a câştigat numeroase premii printre care: Premiul al III-lea la Concursul Naţional al Liedului Românesc, Braşov (2011), Premiul „Georges Bizet” oferit de „Georges Bizet Assciation France” la „Concours International d’Opera Français” susţinut la Opera Braşov (2008), Premiul I la Concursul Naţional de Canto „Studenţii cântă Enescu”, Iaşi (2005) şi multe altele.

CV-ul complet al artistei poate fi accesat aici.

Preţul unui bilet este de 20 lei/ 10 lei redus.

Dirijorul Adrian Morar este o prezenţă activă pe scenele lirice din România, binecunoscut publicului meloman şi recunoscut de critica de specialitate datorită profesionalismului şi nivelului artistic ridicat al fiecărui spectacol derulat sub conducerea sa muzicală. Din 1995 este dirijor la Opera Naţională Română din Cluj Napoca. În perioada 1997- 2002 a fost prezent în repetate rânduri la Opera Naţională din Timişoara şi la Teatrul de Operă din Craiova. După Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” Cluj Napoca (1986-1990) unde a deprins tainele muzicii la clasa de vioară, violă şi pian, având ca profesoară principală pe doamna Ecaterina Botar, Adrian Morar s-a îndreptat spre Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, unde obţine diploma de dirijat cor la clasa prof. univ. Florentin Mihăescu (1990-1996), apoi pe cea de canto studiind sub îndrumarea prof. univ. Alexandru Farcaş si conf. univ. Emil Strugaru (1991-1997) şi cea de Master în Fenomenologie Muzicală la clasa prof. univ. Gh. Victor Dumănescu şi Aurel Stroe (1996). În anul 2002 a fost distins de către Forumul Muzical Român cu Premiul „Spiess”. În luna ianuarie 2009 a fost distins de Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj, cu Trofeul Lia Hubic pentru merite artistice deosebite.

Piesa care a lansat mitul lui Don Juan (Don Giovanni) este Seducătorul din Sevilla şi oaspetele de piatră, al lui Tirso de Molina, publicată în 1630 la Barcelona. Personajul Don Juan l-a atras pe Mozart, care a transpus mitul într-o operă memorabilă, pe un libret scris în limba italiană de Lorenzo da Ponte. Spectacolul oferit de Opera ieşeană este, de asemenea, în limba italiană. Premiera absolută cu Don Giovanni a avut loc în anul 1787, la National Theater din Praga, sub bagheta marelui Mozart. La Viena, opera a fost jucată în 1788. Caracterul romantic al acestei opere se desprinde şi din mesajul pe care îl transmite compozitorul: din cinicul şi decadentul Don Giovanni, Wolfgang Amadeus Mozart face un erou autentic, modern, capabil să-şi dea viaţa pentru principiile sale.

Spectacolul este nerecomandat minorilor sub 16 ani.

Biletele s-au pus în vânzare la Agenţia Operei (0332.888.448). Preţul unui bilet este de 30 de lei/15 lei redus (la stal), iar la balcon – 20 lei/10 lei redus.

Interpretează soliștii, orchestra, corul și ansamblul de balet ai Operei Naționale Române din Iași, sub bagheta dirijorului Gabriel Bebeşelea.

Din distribuție fac parte:

Rosalinde: Diana Bucur

Gabriel von Eisenstein: Cosmin Marcovici

Prinţul Orlovsky: Maria Macsim Nicoară

Adela: Lăcrămioara Maria Hrubaru-Roată

Dr. Falke: George Cojocariu

Dr. Blind: Tudor Florenţa

Ida: Ana Maria Donose

Frosch: Iulian Ioan Sandu

Ivan: Victor Zaharia

Alfred: Aurel Bălae

Invitat în rolul lui Frank este basul Marius Chioreanu (Opera Națională Română Cluj-Napoca).

Solistă balet: Lăcrămioara Proca

Maeștri balet: Dorina Cotorobai, Sergiu Cotorobai

Dirijorul corului: Mirel Azamfirei

Regia: Anda Tăbăcaru Hogea

Asistent regie: Eduard Sveatchevici

Liliacul – libretul de Karl Haffner și Richard Genée, după nuvela Le Reveillon de Henri Melhac și Ludovic Halévy, a avut premiera la Viena, la Theater an der Wien, la data de 5 aprilie 1874.

În România, prima reprezentație a avut loc la 20 martie 1891, la Teatrul Național din București, sub conducerea artistică a lui George Stephănescu. De atunci opereta a fost pusă în scenă de principalele companii artistice din România.

În creația lui Strauss, opereta Liliacul se situează și astăzi printre cele mai valoroase lucrări aparținând acestui gen. Succesul, de care s-a bucurat de-a lungul vremii, s-a datorat în primul rând muzicii inspirate și pline de prospețime. Opereta clasică a celui mai popular și iubit compozitor al Vienei anilor 1874 reușește în același timp să dezvăluie și să sublinieze intriga unei farse ingenios ticluite și pline de haz. La Iași, Liliacul s-a jucat prima dată în anul 1963, în regia lui Jean Rînzescu.

Pentru sinopsis si fotografii, vizitați pagina spectacolului: aici

Prețul unui bilet este de 30 de lei (în stal), 20 de lei (la balcon) și 15 lei redus. Rezervări se pot face la Agenția Operei  (0332 888 448).